Scrisoare deschisă către președintele României, Klaus Iohannis

Domnule președinte,

Am urmărit cu interes discursul dumneavoastră din plenul CSM. M-am bucurat să văd o abordare serioasă şi echidistantă a președintelui României faţă de cei care au datoria să înfăptuiască justiția şi față de cei care apar în faţa acesteia.

Am văzut, pentru prima dată, un președinte care oferă sprijin total Justiției şi Parchetului şi nu numai unor judecători, respectiv unor procurori.

Am văzut, de asemenea, că susțineți măsuri concrete de consolidare a puterii judecătorești prin participarea la şedinţele CSAT sau prin acordarea dreptului la iniţiativă legislativă.

Dar, am văzut, domnule preşedinte, cu speranţă, şi faptul că aţi atras atenţia asupra unor aspecte care nu au fost niciodată puse în discuţie de fostul preşedinte şi care au făcut, aşa cum aţi afirmat că nu trebuie să se întâmple, ca Justiţia să devină o „supraputere” în stat.

Şi nu mă refer aici la solicitările pe care le-aţi făcut puterii judecătoreşti, de a respecta câteva principii de drept, pe care, din nefericire, unele instanţe le-au călcat în ultimul timp în picioare:

  • oamenii să fie judecaţi pe probe şi nu pe supoziţii
  • nu trebuie să existe o ingerinţă a politicului în justiţie
  • justiţia se face cu respectarea tuturor drepturilor cetăţenilor.

Spuneaţi, domnule preşedinte, că sunteţi aliatul magistraţilor oneşti. Dar ce se întâmplă cu magistraţii care nu sunt sau nu au fost oneşti? Va îndrepta cineva erorile judiciare ale acestora?

Cine va face dreptate oamenilor care au ajuns în închisoare pentru că unii judecători au călcat în picioare principiile pe care le-aţi prezentat?

O astfel de dramă trăiesc astăzi şi eu. Am fost judecat de ICCJ într-un mod nemaiîntâlnit în justiţia română! Am fost acuzat că am vândut produse la preţuri supraevaluate, dar nu mi-au fost admise ca probe documentele care arătau că acele produse vândute de mine erau de câteva ori mai ieftine decât toate celelalte existente pe piaţă sau achiziţionate de la alţi furnizori.

Am fost acuzat că am vândut produse care nu au putut fi utilizate, regăsindu-se în stoc şi astăzi.

Nu mi-au fost acceptate dovezile cu înscrisuri provenite chiar de la Electrica, care demonstrau clar că produsele că fuseseră de mult timp vândute. De asemenea, nu mi s-a permis nici realizarea unei expertize care să dovedească acest lucru.

Am fost acuzat, chiar dacă eu nu aveam nicio responsabilitate în acest sens, că nu s-au realizat procedurile de achiziţie publică. Am prezentat documentaţii de achiziţii (descoperite cu mare greutate, după 10 ani), dar instanţa a considerat că nu sunt utile cauzei.

Şi exemplele pot continua. Cert este că ICCJ mi-a respins toate probele care puteau demonstra nevinovăţia mea, condamnându-mă doar pe supoziţii şi speculaţii.

Dacă veţi citi sentinţa prin care sunt condamnat, veţi avea surpriza unui document plin de concluzii contradictorii şi poveşti fără nicio legătură cu fapta pe care se presupune că am săvârşit-o.

Precizez că fondul unui dosar nu poate face obiectul unei plângeri la CEDO. Iar instanţa a încercat să creeze aparenţa că a respectat procedurile pentru a nu intra sub incidenţa încălcării Convenţiei.

În astfel de situaţii, domnule preşedinte, cum se poate face dreptate? Ştiu că este mult mai comod să fii de partea justiţiei decât de partea unui condamnat, dar este oare corect?

Este oare corect ca părinţii mei, copiii mei, soţia mea să sufere doar pentru că eu am devenit ţintă a unui sistem?

Mi-aş dori să fiu judecat în piaţa publică, în faţa tuturor televiziunilor, dar cu toate probele pe masă. Să vadă o lume întreagă cum a putut fi condamnat la cinci ani de închisoare un om împotriva căruia nu există nicio probă, ci doar speculaţii, supoziţii şi falsuri.

Mai mult decât atât, după ce am fost închis, toate acţiunile pe care le-am demarat pentru a demonstra erorile, falsurile şi abuzurile sunt tergiversate sistematic, procurorii ţinând dosarele în sertar, iar instanţele declinându-şi competenţele sau evitând practic judecarea. Mi se spune că nicio instanţă din România nu va avea curajul să dea o soluţie care să contrazică soluţia dată de un complet condus de către preşedintele ICCJ.

În aceste condiţii, domnule preşedinte, credeţi că voi mai avea şansa la o judecată dreaptă? Deoarece, până acum, „justiţia independentă” m-a judecat strâmb…

Comentarii închise.