OBIECTIVE STRATEGICE PENTRU JUDEŢUL IAŞI

A. CREŞTEREA IMPORTANŢEI MUNICIPIULUI IAŞI CA VIITOARE LOCALITATE DE FRONTIERĂ A UNIUNII EUROPENE

 1. ASIGURAREA UNEI LEGĂTURI RUTIERE A IAŞULUI CU UNIUNEA EUROPEANĂ

- Realizarea unui nou coridor european de transport rutier pe ruta Budapesta - Iaşi - Chişinău, pentru crearea unei conexiuni rapide între Nord - Estul României (Iaşi) şi Uniunea Europeană, care lipseşte în acest moment.

2. DEZVOLTAREA TRAFICULUI AERIAN DIN SI INSPRE IASI

- Adaptarea Aeroportului Iaşi la standardele europene şi iniţierea de curse internaţionale, demers ce va spori în mod substanţial oportunităţile investiţionale oferite de oraşul nostru.

B. CREŞTEREA ŞI CONSOLIDAREA IMPORTANŢEI MUNICIPIULUI IAŞI CA PRINCIPAL ORAŞ AL REGIUNII DE NORD-EST A ROMÂNIEI

1. Decongestionarea circulaţiei în municipiul Iaşi prin construirea ŞOSELEI DE CENTURĂ pentru traficul de tranzit;

2. RESTAURAREA PALATULUI CULTURII

3. RELANSAREA ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI IAŞI

A. CREŞTEREA IMPORTANŢEI MUNICIPIULUI IAŞI CA VIITOARE LOCALITATE DE FRONTIERĂ A UNIUNII EUROPENE

1. ASIGURAREA UNEI LEGATURI RUTIERE A IAŞULUI CU UNIUNEA EUROPEANA - Realizarea unui coridor european de transport rutier Budapesta - Iaşi - Chişinău  

• Septembrie 2007 - Directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri, dl. Mihai Grecu, anunţa la Iaşi, într-o conferinţă de presă, traseul exact al autostrăzii: Târgu Mureş - Ditrău - Poiana  Largului - Târgu Neamţ - Sabaoani - Târgu Frumos - Iaşi;
• Septembrie 2007 - În urma efectuarii studiului de prefezabilitate rezultă trei trasee posibile ale autostrăzii;
• Iunie 2007 - Are loc licitaţia pentru întocmirea studiului de prefezabilitate pentru Autostrada Est - Vest;
• Februarie 2007 - Guvernul aprobă Programul de construcţie a Autostrăzilor din România, etapa 2007 - 2013. Autostrada Est - Vest face parte din priorităţile acestei etape;
• Iulie 2006 - Premierul Călin Popescu Tăriceanu declară că legarea prin autostrăzi a Moldovei de restul ţării şi vestul Europei este o preocupare pentru autorităţile române;
• aprilie 2006 - Conferinţa Zonală privind Dezvoltarea Coridorului de transport Vest - Est prin nordul României, eveniment la care au fost prezenti dl. Nikolai Serdiuc, viceguvernatorul Odessei, dl. Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, dl. Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, dl. Teodor Atanasiu, ministrul apărării, dl. Cristian David, ministrul delegat pentru controlul implementarii programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării acquis-ului comunitar, dna. Dorina Isopescu, Inspector General de Stat - Inspectoratul de Stat în Construcţii, dl.Tudor Chiuariu, Secretar de Stat, dl. Eugen Ţapu, Secretar de Stat în Ministerul Economiei şi Comerţului, prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, primari de municipii, parlamentari din regiunea Moldovei, etc;
• august 2005 - demararea lucrărilor de reabilitare la tronsonul Dej -Câmpulung Moldovenesc şi includerea în Strategia naţională de dezvoltare a infrastructurii rutiere a drumului Târgu Frumos - Moţca;
• iulie 2005  - la Baia Mare a avut loc o sesiune de dezbateri asupra oportunităţii creării unei căi de transport rapide pe ruta Budapesta - Iaşi - Chişinău;
• mai 2005 - premierul Călin Popescu Tăriceanu anunţă în cadrul unei conferinţe de presă de la Iaşi susţinerea guvernului faţă de acest proiect;
• aprilie 2005 - proiectul şoselei rapide Iaşi - Budapesta şi a noului coridor european este înaintat sub forma unei moţiuni pentru rezoluţie în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în vederea obţinerii votului plenului;
• aprilie 2005 - obţinerea susţinerii proiectului de către 13 reprezentanţi ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 9 ţări reprezentând toate grupurile parlamentare;
• aprilie 2005 - ministrul ungar al economiei include tronsonul în lucrările coridorului în strategia de drumuri rutiere care se vor finaliza in 2007;
• martie 2005 - transmiterea catre parlamentari a unor adrese de prezentare şi susţinere a proiectului;
• ianuarie 2005 - vizita premierului Tăriceanu în Ungaria unde discută şi hotărăşte cu premierul ungar realizarea legăturii Nyiregyhaza - Petea, importante pentru proiectul noului coridor european;
• aprilie 2004 - Prezentarea şi dezbaterea proiectului şoselei rapide Budapesta - Iaşi - Chişinău în cadrul Comisiei de Amenajarea Teritoriului si Transporturi a PNL.
  
  
  

2. DEZVOLTAREA TRAFICULUI AERIAN DIN ŞI ÎNSPRE IAŞI  

• Iunie 2007 - au fost alocaţi alţi 10.000.000 RON pentru finanţarea proiectului de dezvoltare şi modernizare a Aeroportului Internaţional Iaşi;
• August 2006 – prin Hotărârea de Guvern numarul 1113 din 30 august 2006, au fost alocaţi 10.000.000 RON în vederea realizării documentaţiei tehnico - economice pentru obiectivul de investiţii ”Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi”;
• Martie 2006 - introducerea unei curse internationale Viena - Iaşi - Viena
• Octombrie 2005 - introducerea unei curse suplimentare Bucureşti - Iaşi - Bucureşti;
• Iunie 2005 - Au loc numeroase discuţii cu Ministerul Transporturilor şi operatori aerieni privaţi referitoare la suplimentarea numărului de zboruri şi includerea unor curse cu destinatiile Bucureşti şi Timişoara;
• 20 iunie 2005 - CRED INVEST International care-şi propune pe 10 iulie o deplasare la Iaşi cu o societate din Austria în vederea preluării aeroportului în cadrul unui parteneriat public - privat;
• Mai 2005 - Identificarea unor parteneri internationali (Austria, Anglia, Moldova) pentru realizarea parteneriatului public - privat de reabilitare si operare a aeroportului;
• Aprilie - mai 2005 - Au avut loc întalniri cu secretari de stat din Ministerul Transporturilor în cadrul cărora au fost dezbatute problemele Aeroportului Iaşi;
• Aprilie 2005 - Consiliul Judeţean introduce pe ordinea de zi realizarea contractului de parteneriat public - privat având ca obiect reabilitarea şi operarea Aeroportului International Iaşi;
• Martie 2005 – Are loc la Iaşi întâlnirea cu delegaţia de specialişti a Serviciului Român de Informaţii pentru a identifica o soluţie tehnică privind amplasarea aparatului ILS;
• Februarie 2005 - A fost emisa o adresă către Ministerul de Finanţe prin care se solicită identificarea unui nou amplasament pentru aparatul ILS;
• Februarie 2005 - Are loc o întalnire cu directorul Serviciului Roman de Informaţii pentru rezolvarea problemei montării aparatului ILS;
• Ianuarie 2005 - În urma analizei nevoilor aeroportului Iaşi, apare ca imposibila montarea şi utilizarea unui aparat ILS de ghidare electronică pentru aterizările / decolările pe perioadele cu vizibilitate redusă, din cauza că interfera cu o instalaţie de comunicaţii a Serviciului Român de Informaţii.

B. CRESTEREA SI CONSILIDAREA IMPORTANTEI MUNICIPIULUI IASI CA PRINCIPAL ORAS AL REGIUNII DE NORD-EST A ROMANIEI

1. REALIZAREA SOSELEI DE CENTURA  

• 18 August 2008 - Lucrarile la şoseaua de centură au inceput;
• August 2008 - Autorităţile locale au eliberat pe 12 august 2008 Autorizaţia de construire a şoselei de centură a municipiului Iaşi;
• Septembrie 2007 - Guvernul aprobă noii indicatori tehnico - economici ai şoselei de centura;

• Iunie 2007 - Guvernul aprobă finanţare în valoare de 20 de milioane RON pentru Etapa I a şoselei de centură a Iaşului;
• Mai 2007 - Guvernul a alocat 163.000.000 RON pentru realizarea şoselei de centură a Iaşului;
• Februarie 2006 – Ca urmare a demersurilor intreprinse de domnul deputat Relu Fenechiu, în cadrul şedinţei de Guvern din data de 9 februarie, şoseaua de centură a Iaşului (cu o lungime de 34,2 km şi un buget de 39,5 milioane de euro) a fost inclusă în portofoliul de variante ocolitoare prioritare pentru a fi finanţate de la Bugetul de stat;
• Iunie 2005 - În această toamnă va demara un proiect al Băncii Mondiale care va viza şi oraşul Iaşi. Până în acest an, autorităţile locale nu au manifestat vreo formă de interes în ceea ce priveşte promovarea proiectului şoselei de centură astfel încât, în prezent, există în derulare un program BERD, fără ca Iaşul să fie inclus ca obiectiv investiţional;
• Iunie 2004 - Readucerea în actualitate a proiectului şoselei de centură, demarat în anul 2001 de către Consiliul Local Iasi, dar abandonat intre timp.

2. RESTAURAREA PALATULUI CULTURII

• August 2008 - Ministrul Culturii a declarat in cadrul vizitei de la Iaşi că lucrările de refacere la Palatul Culturii vor începe în perioada 11 - 16 august 2008 şi vor fi finalizate în termen de 30 de luni;
  
• August 2007 - Palatul Culturii a primit de la Ministerul Culturii şi Cultelor 400 000 de euro pentru lucrări de proiectare;
• Februarie 2007 - Guvernul a aprobat un acord-cadru de împrumut între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de 78,2 milioane euro pentru finanţarea proiectului privind reabilitarea şi restaurarea monumentelor istorice din România. Printre acestea se numără şi Palatul Culturii din Iaşi, pentru care este prevazută o sumă de peste opt milioane de euro;
• Octombrie 2006 - alocarea sumei de 3.600.000 RON pentru organizarea licitaţiei şi întocmirea proiectului tehnic pentru lucrările de restaurare şi consolidare;
• Ianuarie - mai 2006 - obţinerea sumei de 1 800 000 RON pentru reactualizarea proiectării şi realizarea de lucrări de execuţie;
• Octombrie 2005 - organizarea "Balului Palatului"- o primă acţiune de strângere de fonduri pentru consolidare şi de promovare a Palatului Culturii, ca simbol al culturii ieşene;
• Iunie 2005 - Se hotărăşte ca în perioada imediat urmatoare Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice să stabilească data licitaţiei şi să redacteze caietul de sarcini pentru începerea lucrărilor la Palatul Culturii;
• Iunie 2005 - Inspectoratul de Stat în Construcţii repartizează suma necesară realizării unui nou proiect, cât şi 5 miliarde pentru demararea lucrărilor privind reabilitarea turnului principal al clădirii, pe perioada anului în curs;
• Iunie 2005 - Ca urmare a analizei efectuate se ajunge la concluzia că reconsolidarea versantului nu este necesară şi se studiază oportunitatea utilizării banilor destinaţi iniţial acestui obiectiv, în scopul restaurării Palatului;
• Aprilie 2005 - ca urmare a solicitarilor d-lui deputat Relu Fenechiu, Consiliul Judeţean efectuează studii pentru a aprecia nevoia de consolidare a versantului din spatele Palatului Culturii;
• Aprilie 2005 - omul de afaceri ieşean Iulian Dascălu îşi exprimă, în urma discuţiilor cu domnul deputat Relu Fenechiu, disponibilitatea acordării a 20 de miliarde lei pentru stabilizarea versantului;
• Aprilie 2005 - Ca urmare a apelului d-nei ministru Mona Muscă, Inspectoratul General în Construcţii, aflat în subordinea Guvernului României, promite alocarea unor sume, necesare pentru începerea lucrărilor de reabilitare şi consolidare;
• Aprilie 2005 - d-na Mona Muscă, Ministru al Culturii şi Cultelor, în urma initiaţivei d-lui deputat Relu Fenechiu, solicită sprijin autorităţilor de stat abilitate;
• Martie 2005 - Prefectura judeţului Iaşi sprijină demersul de consolidare şi restaurare a Palatului Culturii iniţiat de dl. deputat Relu Fenechiu şi solicită implicarea ONG-urilor;
• 28 martie 2005  -  d-na. Mona Muscă, ministrul Culturii, aflată în vizită în judeţul Iaşi recunoaşte, în cadrul unei întâlniri la care au participat 200 de persoane, situaţia gravă în care se afla Palatul Culturii şi necesitatea acordării de fonduri pentru începerea lucrărilor de reconsolidare la Palatul Culturii.

3. RELANSAREA ECONOMIEI ORAŞULUI IAŞI

• septembrie - octombrie 2005 - obţinerea de salarii compensatorii pentru cei aproximativ 2000 de salariaţi ieşeni care urmează să fie disponibilizaţi din cadrul societăţilor Nicolina, Terom, Moldoplast;
• La începutul anului 2005, moştenirea economică a Iaşului era dezastruoasă, oraşul Iaşi, ca multe din localităţile României, remarcându-se prin privătizari ale societăţilor productive efectuate in interesul unei clientele poltice. Cea mai mare parte a intreprinderilor productive sunt in faliment: Terom, Nicolina, Fortus, Modoplast, Tepro, Constructii Feroviare, Comtom, Lucrari Drumuri si Poduri, RATP, Nectar Paşcani, Mobimex Hârlău;
• Societatea TEROM a fost propusă de AVAS pentru administrare specială, ca urmare a situaţiei în care, din cauza unui viciu de procedură, putea reintra în proprietatea fostului patron, căruia i s-a retras acest drept datorită nerealizării angajamentelor contractuale de privatizare;
• Societatea Nicolina a fost propusă de AVAS pentru administrare specială, ca urmare a situaţiei economice dezastruoase;
• Unul din principalele obiective ale acestei initiaţive îl reprezintă combaterea dezinteresului şi a jafului sistematic prezent în cadrul acestor instituţii, prin alegerea în funcţiile de conducere a unor oameni tineri, corecţi, cu mentalităţi noi şi putere de muncă care să nu se implice în aceleaşi jocuri de culise caracteristice predecesorilor lor;
• A fost iniţiat un amplu proiect de restructurare prin căutarea de soluţii pentru relansarea procesului de producţie, inclusiv prin măsuri de schimbare a managementului acestor societăţi;
• Unul dintre principalii factori care au condus la actuala stare de fapt îl constituie lipsa investiţiilor productive în Iaşi, în ultimii 4 ani, singurele investiţii fiind în câteva din firmele de textile în regim de lohn.